De cateva zile tot ma chinui sa postez despre noul meu hobby si tot uit…jocul Alice in Wonderland. De felul meu nu prea am rabdare sa fac treburi de astea,ultima data cand am jucat ceva  serios a fost acum vreo 3 ani cand s-a gandit scumpul meu fratior sa imi cumpere un Play Station ,volan ,pedale,etc,etc,si un cd cu Need For Speed Carbon. Cand am vazut cadoul m-am uitat cam lung si mi-am zis in sinea mea,,asta de cand n-a mai venit pe-acasa,a uitat ca are sora ,nu frate”.Ma gandeam ca si l-a cumparat lui si ca sa nu zic eu ca nu mi-a luat ceva mi-l paseaza pe ala sa scape de panarama ,dar nu,mai avea unul,al lui era negru si al meu argintiu,2cd NFS,Dragon Ball Z,si altele care erau ale  lui. Bai frate…imi zic,ce-o fi fost in capul lui si destul de dezamagita accept provocarea de a face o cursa de NFS. Hai sa joc cu volanul,ca e misto…da,da,numai ziduri si borduri pupam. :> Daca ati sti ce era in gandul meu atunci…auuu,mai ales ca dragul de el,mai avea putin si facea pe el de ras,stare provocata bineinteles de grimasele pe care le faceam eu cand pupam vreo bordura sau cand luam pe sus un om,cand in loc sa pun frana eu luam mainile de pe volan si tipam…da,cred si eu,ma bufneste pe mine rasul cand imi aduc aminte. In fine,vazand ca nu-i pont cu volanul am trecut la game pad :> si dupa doua curse am cam inceput sa prind firul,asa ca in doua zile am ajuns sa il disper pe saracul frate’miu .Din momentul ala s-au schimbat rolurile,eu eram in culmea fericirii ca mi-a cumparat play station iar el numai nu-si dadea palme ca a facut asta. :> Cugetand  cum sa ma faca sa renunt la NFS ,s-a gandit el asa,ca ar fi bine sa inlocuiasca viciul cu alt viciu si a venit la mine dupa vreo cateva zile sa-mi dea duma:,,Lasa NFS,hai sa iti arat eu un joc mai tare,cu personajele alea din desenele animate la care ne uitam noi cand eram mici,Dragon Ball Z”. Nah…eu ce sa zic…nu voiam sa il supar,e fratiorul meu,nu ne mai intalnisem de un an,asa ca incercam sa par incantata de propunere stand cuminte langa el cu un zambet chinuit pe fata. Imi zice el pe scurt care e toata povestea,ca a fost foarte incantat de joc,ca l-a jucat de 2 ori,asa tare i-a placut,etc,etc,reclama mascata! Dupa vreo jumatate de ora in care imi arata el miscari ,combo’uri (sau cum s’or chema),strategii,imi da si mie sa joc.La inceput…,,e grele dom`le”,nu stiam miscari,nu miscam degetele destul de repede…dar nu voiam sa ma dau batuta. Vazand frate’miu ca nu mai vad nimic in jur decat jocul meu,respira usurat si isi ia talpasita sa se intalneasca cu prietenii.Cand vine acasa,intra in camera la mine ma gaseste acolo unde m-a lasat,rosie la fata,bolborosind si scrasnind din dinti.Ma intreaba ce fac,raspund scurt si la obiect:bine. Incepe a rade,ma intreaba cat e ceasul,raspunsul pe care l-a primit a fost,,la naiba,nu-l pot bate pe asta”,imi zice,,stii  ca e ora 1 dimineata?”,eu ii raspund foarte afectata ,,uite,iar m-a omorat asta”,rade iar si se duce la el in camera sa doarma. Eu nu ma puteam dezlipi de joc,asa ca,se face 2,se face 3,eu cu ochii in gura de somn nu ma puteam dezlipi de joc. Fratele meu dormea de mult,asta va spun cu siguranta ,l-am auzit sforaind cand m-am dus impacientata la el in camera la ora 4 dimineata si am inceput sa tip,,Bogdan,vino repede,repede,ca am ajuns la un level mare si nu pot trece de alaaa.”Saracul Bogdan,a sarit ca ars din pat nu stia incotro sa o ia si ce sa faca.:)))) Cand i-am mai zis o data care e treaba,numai nu m-a injurat.  :)) Daca mi-ar fi facut el asta eu sigur i-as fi zis ceva de dulce ,insa-el baiat simtit a zis doar,,Baga-mi-as p***.m-a pus dracu’sa-ti iau play station. Desi prima data nu a vrut sa vina sa ma ajute,la insistentele mele,a.k.a alintat,milogit ,tipat,s-a ridicat saracul din pat si …m-a trecut de nenea ala mare si rau ,ca mai aveam putin si plangeam. M-am bagat in pat la ora 8 dimineata cand a venit tata in camera la mine ,chipurile sa ma trezeasca si sa-mi spuna ca a terminat mama de pregatit micul dejun,dar observandu-mi ochii injectati de somn,mi-a scos play stationul din priza si m-a trimis la culcare,n-a vrut sa ma lase nici macar sa dau save la joc. Sa vedeti atunci ,ce am inceput sa cant,aoleoooooo ,de a venit si mama si frate’miu tinta in camera la mine. La intrebarea ,,ce s-a intamplat”eu am inceput sa urlu si printre lacrimi abia am reusit sa articulez,,Nu m-a lasat nici macar sa dau save la joooooooooooooc. Am uitat sa precizez ca atunci cand eram mai mic,fiind rasfatata de toata familia,eram foarte plangagioasa.:D Din ziua aia,vreo 3 luni n-am mai vazut play station decat in prezenta lui frate-miu,asa ca fiind mereu nevoita sa ma rog de el,mi s-a acrit de la o perioada si asa s-a sfasit intensa si scurta mea aventura cu jocurile. De atunci pana acum cateva zile nu am jucat decat heart,solitare,poker, si alte jocuri de genul.
Acum vreo cateva zile,iubitul meu s-a gandit ca ar fi frumos sa imi cumpere jocul,,Alice in Wonderland”,s-a gandit el ca o sa imi placa…a gandit bine.M-am lasat si de farmville si de sorority life si de postat pe blog si de alte treburi,numai ca sa joc Alice in Wonderland.Nu atat de pasionata ca acum 3 ani,insa joc in fiecare zi cel putin 2 ore. Imi solicita putin neuronii,si acum Poison o sa zica,,neuronul” ,ca devin foarte nervoasa in timp ce joc si iau pauze dese de tigara,insa imi place.

Anunțuri